luni, 8 februarie 2010

8 filme documentare în regia lui Slavomir Popovici

8 filme DOCUMENTARE, regia Slavomir Popovici, 80 min. Precedate de o discutie de 30 min.

Slavomir Popovici (1930-1983) este unul dintre cei mai importanţi regizori de film documentar din România. Filmele lui de artă (printre care Soarele negru, 1968) şi etnografice (printre care Bun ca ziua, 1974) depăşesc cadrul strict al documentarului. Ele pot fi considerate o serie de poeme filozofice, pe temele esenţiale ale ciclului vieţii şi trecerii timpului.
Înainte de proiecţia filmelor vor vorbi Laurenţiu Damian, regizor; Radu Răutu, etnograf; Sorin Vieru, profesor la facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti

Holde
Obiceiuri legate de ciclurile agrare ale grâului şi semnificaţiile lor rituale.
Bun ca ziua
Traiectoria pâinii „sărbătoreşti”de la grîu la colac (cel mai efemer produs al artei ţărăneşti) şi prezenţa acesteia în momentele fundamentale ale ciclului vieţii: naştere, nuntă, moarte. În comunele Maieru (Bistriţa Năsăud), Frecăuţi (Bucovina), Bixad (Oaş), Polovraci (Gorj).
Semnul bradului
Obiceiurile şi domeniile artei populare în care este prezent bradul, simbolul continuităţii şi al reînnoirii vieţii.
Semnul omului
Reprezentările omului în ornamentica populară, prezentă în toate evenimentele esenţiale ale vieţii, de la naştere la moarte.
Semne
Simbolurile artei populare citite ca semne ale succesiunii generaţiilor şi vârstelor în sărbătorile tradiţionale şi în ciclul vieţii.
Opreşte-te, trecătorule
Contrapunct între imaginile şi textele epigrafice de pe monumentele funerare romane din primele secole ale erei noastre, în spaţiul carpato-dunărean (găsite în muzeeele arheologice din Constanţa şi Adamclisi), şi inscripţiile şi desenele de pe crucile de la Săpânţa.
Nuntă pe Valea Caraşovei
O mărturie despre viaţa spirituală a populaţiei sârbeşti şi croate de pe Valea Caraşovei, din Munţii Banatului ( locuitori ai satelor Caraşova, Clocotici, Lupa, Ravnic, Vatnic şi Nermat, veniţi cu o jumătate de mileniu în urmă de pe teritoriul fostei Iugoslavii).
Despina Doamna şi Floarea lui Toma
Două cântări paralele: cea a Doamnei Despina, soţia voievodului Neagoe Basarab ( secolul al XVI-lea) şi a Floarei lui Toma, soţia unui păstor din Ciunget ( secolul al XIX-lea): cuvinte către urmaşi (cuprinzînd şi extrase din Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie).
Victime şi vinovaţi
Film utilitar realizat la cererea Ministerului Chimiei despre posibilele efecte ale unor butelii de aragaz improvizate şi neautorizate, pretext pentru a prezenta un cine verite tragic în comuna Vadul Părului la sfîrşit de ani 60.
Uzina
Un eseu cinematografic, cu filmări speciale, pornind de la sărbătorirea zilei de 1 mai, în 1965, la uzina 1 mai din Ploieşti, producătoare de utilaj petrolier – în care sunt urmărite schimbările produse în viaţa socială de apariţiei uzinei, prin analogii imagistice neaşteptate şi metaforice.
Soarele negru
Un poem cinematografic despre timp şi vîrstele omului pornind de la broderii medievale româneşti înfăţişînd compoziţii ale plîngerii.
Letopiseţul lui Hrib
Transpunerea cinematografică a cronicii lui Toader Hrib, ţăran din satul Arbore, judeţul Suceava, şi întemeietor al unui muzeu local.
Romanţe aspre
Istorii ale locomotivelor de ieri şi de azi, ca semne ale trecerii timpului şi schimbărilor sociale.
Io, Ştefan Voievod ctitor
Arta din vremea lui Ştefan cel Mare, folosind drept comentariu cronicile vremii.

Niciun comentariu: