Marele jaf comunist

Marele jaf comunist, regia Alexandru Solomon, România, 2004, 75 min.



Într-o dimineaţă liniştită din iulie 1959, o maşină a Băncii Naţionale a României a fost jefuită în faţa unei filiale din Bucureşti. Un grup de bărbaţi înarmaţi şi mascaţi, şi o femeie, au fugit cu 1,6 milioane de lei, deturnând un taxi. Era vorba de echivalentul a circa un milion de dolari la vremea respectivă.

Curând, mobilizarea totală a forţelor poliţieneşti şi de securitate a depăşit orice previziuni. Şi va da roade: la mai puţin de un an de la jaf, un film de o oră fascina deja publicul din întreaga Românie. Deşi prezentat numai în cercul închis al organizaţiilor de partid, mulţi încercau să se strecoare să vadă "Reconstituirea".

Oamenilor nu le venea să creadă că aşa ceva se putea întâmpla în ţara noastră. La 15 ani după ce comuniştii luaseră puterea, România era unul din cele mai sigure locuri din lume: nici urmă de opoziţie sau de criminalitate, doar teroare exercitată de stat.

Filmul avea şi un alt punct de atracţie nemaintâlnit: era interpretat de persoanele reale care jefuiseră Banca. După ce au fost prinşi, la doar doua luni dupa atac, "faptaşii" au acceptat să îţi joace propriile roluri în această reconstituire a Ministerului de Interne.

Spectatorii, dar şi Securitatea – au fost surprinşi să afle cine erau presupuşii autori ai hold-up-ului: foşti membri de prim rang ai Partidului, oameni care mai înainte lucraseră în cadrul aceleiaşi poliţii secrete. Toti şase erau evrei, implicaţi în mişcarea comunistă de rezistenţă încă din timpul celui de-al doilea război.

După reconstituirea jafului a fost filmat impresionantul proces – spectacol, în care jaful era prezentat ca o ameninţare politică la adresa regimului comunist. Şi înainte ca filmul să ruleze în faţa spectatorilor terorizati, inculpaţii au fost condamnaţi la moarte şi executati. Este, probabil, una dintre puţinele producţii cinematografice ai cărei actori au fost împuşcaţi înaintea premierei.

Filmul din 1960, intitulat simplu "Reconstituirea", ascunde mult mai multe lucruri decât arată. în orice caz nu ne explică de ce un grup de intelectuali şi demnitari ar ataca o banca.

A fost oare o înscenare pusă la cale de guvern?
O mişcare sionistă, aşa cum s-a spus la proces? O simplă tâlhărie ?
Sau o formă unică de protest a acestor "gangsteri roşii" împotriva sistemului la a cărui consolidare au pus umărul timp de doua decenii?
După mai bine de 40 de ani, au rămas multe semne de întrebare.

Filmul pe care vi-l propunem nu se opreşte la suprafaţa evenimentelor.
În oglinda înşelătoare a unui film de propaganda vom descoperi imaginea unei lumi înecate în minciună şi manipulare ...